Anul acesta, pe 7 octombrie, marcăm cea de-a zecea aniversare a Zilei Mondiale a Muncii Decente. Globalizarea și interconectarea, împreună cu progresul tehnologic exponențial și inovația, au creat o bogăție incredibilă, însă au lăsat prea mulți oameni muncii marginalizați și temători față de un viitor nesigur.

Din ce în ce mai mult, producția mondială este dominată de corporații multinaționale și de lanțuri globale de aprovizionare. Deși au sporit oportunitățile de angajare, în special în industriile care folosesc intensiv forța de muncă, acest lucru s-a întâmplat în detrimentul drepturilor muncii, sociale și de mediu. Lucrătorii se confruntă în mod incontestabil cu salarii mici, care nu pot atinge necesarul de trai. Ei trebuie să lucreze în condiții nesigure și nesănătoase, fără sisteme de securitate sau protecție socială în cele mai multe cazuri, ceea ce le mărește vulnerabilitatea. În plus, este foarte greu pentru ei să-și facă auzită vocea datorită lipsei sau interzicerii aderării la un sindicat ales de ei și accesului la negocierile colective. În același timp, lucrătorii, victime ale încălcărilor drepturilor omului, nu pot da în judecată întreprinderile din cauza lipsei accesului la justiție sau a lipsei de reglementare. Pe de altă parte, corporațiile multinaționale au dreptul de a da în judecată guvernele dacă legea le-ar afecta profiturile. În plus, sectorul de afaceri profită în mod abuziv de lacunele de reglementare și de economia informală - aceasta din urmă fiind foarte răspândită în țările în curs de dezvoltare - pentru a reduce costurile și a maximiza profiturile. Acest lucru împiedică în continuare formalizarea economiei și are consecințe grave asupra oricărei încercări de eradicare a sărăciei.

În acest an, accentul global se pune pe lupta mondială pentru salarii minime care să acopere necesarul de trai și o creștere a salariilor pentru toți lucrătorii. Guvernele ar trebui să țină seama de apelul femeilor și bărbaților care doresc să muncească pentru salarii decente, în locuri de muncă sigure. Aceasta înseamnă că salariile minime trebuie să fie suficiente pentru a asigura un nivel de trai decent și că toți lucrătorii trebuie să aibă dreptul să se alăture unui sindicat și să negocieze colectiv.