Documente de poziţie
Cerem drept de practică pentru medicii imigranți!
Un proiect de Ordonanță de Urgență de modificare a Legii 95/2006 Republicată privind reforma în domeniul sănătății deschide posibilitatea ca medicii din statele terțe, posesori ai Cărții Albastre a UE să-și poată exercita profesia pe teritoriul României. Conform președintelui Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, peste 14.000 de medici români s-au stabilit în occident în ultimii 15 ani, deci acest lucru este mai mult decât necesar.
Asociația CONECT salută inițiativa Ministerului Sănătății, dar nu și modul în care dorește să pună în practică această inițiativă. Printr-un memoriu adresat ministerului, semnat de asociația noastră, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS), Centrul de Cercetare și Comunicare Interculturală Iași (CCCI), Academia de Advocacy Timișoara și Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), atragem atenția asupra următoarelor aspecte:
• Conform art. 376 (1) g) din proiectul de OUG, au dreptul să exercite profesia de medic și cetățenii statelor terțe titulari ai Cărții Albastre. Persoanele cu o formă de protecție internațională rezidente în România, posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicină, nu pot în continuare să exercite profesia de medic, chiar dacă au acest drept conform OG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor, art. 4. De asemenea, sunt excluși de la practicarea profesiei de medic membrii de familie ai cetățenilor străini cu reședința în România. Prin urmare, considerăm că modificările propuse de OUG nu avantajează străinii care au deja reședința în România și care constituie capital uman neutilizat.
• Conform proiectului OUG, dintre medicii din țările terțe, doar cei deținători ai Cărții albastre a UE pot lucra ȋn sistemul de sănătate romȃnesc, doar ȋn calitate de angajați, iar angajatorul inițial poate fi doar unitatea sanitară publică ce ȋnregistrează un deficit de minim 30% din necesarul de medici specialiști confirmați ȋn specialitatea solicitantului (cf. art. 857 ind. 5 L 95/2006 modif cf. proiect OUG). Acestora nu li se permite să practice medicina în mod independent și nici să participe la concursuri pentru ocuparea unor posturi în alte orașe în primii 2 ani. Considerăm că obligarea medicilor să lucreze doar în sistemul public reprezintă o limitare a drepturilor acestora.
• Proiectul OUG propune o derogare de la aplicarea art. 15 al. 2 al OG 25/2014 (art. 387 ind.5 din proiect), care se aplică numai medicilor și care este de natură să discrimineze medicii dentiști și farmaciștii, cărora nu li se aplică excepția.
• Condițiile de înscriere în Colegiul Medicilor și cele pentru eliberarea avizului de angajare și a Cărții Albastre pentru lucrătorii înalt calificați nu sunt corelate, ceea ce poate conduce la crearea unui cerc vicios birocratic ȋntre autoritățile romȃnești competente: unitatea sanitară angajatoare, Colegiul Medicilor din Romȃnia și Inspectoratul General pentru Imigrări, din care vor avea de suferit nu doar medicii, și unitățile sanitare, ci și pacienții, care nu vor beneficia de asistență medicală în continuare.
Cerem ministerului sănătății să revină asupra proiectului ordonanței și să înlăture toate elementele care pot crea condiții discriminatorii în practicarea profesiei de medic.
Pentru mai multe detalii, vizitați http://eminet.cdcdi.ro/ro/stiri/medicii-str%C4%83ini-posesori-ai-c%C4%83r%C8%9Bii-albastre-ar-putea-profesa-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-potrivit-unui-proiect.
19 iulie 2016
Apelul Asociatiei CONECT către CONSILIUL EUROPEAN: sunt necesare măsuri urgente pentru a pune capăt tragediilor din Marea Mediterană!
În urma ultimelor evenimente tragice și inacceptabile din Marea Mediterană, SOLIDAR Bruxel, cu sprijinul deplin al membrilor săi, care au experiență de lungă durată în promovarea solidarității și drepturilor omului, integrarea migranților și protecția persoanelor aflate în nevoie a decis să transmită o scrisoare Consiliul European extraordinar din 23 aprilie, adresată președintelui Donald Tusk și șefilor de stat și de guvern, prin care solicită aplicarea imediată a unor măsuri care să pună capăt crizei umanitare în curs de desfășurare.
ADO SAH ROM se alătură SOLIDAR și membrilor săi și face apel la participanții la Consiliul European extraordinar din 23 aprilie să adopte măsuri de:
• deschidere a coridoarelor umanitare pentru persoanele care fug de conflicte și insecuritate alimentară și solicită protecție internațională;
• finanțare corespunzătoare a operațiunilor comune de căutare și salvare în Marea Mediterană;
• îmbunătățirea migrației legale și accesul refugiaților;
• consolidare a acțiunilor externe care urmăresc să pună capăt conflictelor și promovarea dezvoltării incluzive, munca decentă și protecția socială și drepturile economice, sociale și culturale în țările de origine și punerea în aplicare a Convenției de la Geneva din țările de tranzit;
• îmbunătățire a mecanismelor de împărțire a responsabilității de a sprijini acele state membre care sunt în prima linie și promovare a eforturilor de integrare ale statelor membre pentru care solidaritatea este mai mult decât un simplu termen;
• respectare pe deplin de către statele membre a drepturilor fundamentale ale migranților, prin asigurarea accesului la asistență medicală și servicii sociale de bază.
Mai multe detalii despre apelul organizatiilor membre ale SOLIDAR Bruxel adresat Presedintelui Donald Tusk și șefilor de stat și de guvern participanți la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care are drept temă crizei migrației pot fi gasite aici: http://www.solidar.org/Together-for-Social-Europe,1772.html
La reuniune participă și Președintele României, dl. Klaus Iohannis, care a transmis că migrația oamenilor survenită în urma războiului, dictaturii ori corupției este o reală problemă.
Îi adresăm, pe această cale, președintelui României, rugămintea de a susține măsurile propuse de organizațiile neguvernamentale europene, preocupate de dimensiunea fără precedent a victimelor migrației!
Rodica Novac
Coordonator
Pentru mai multe detalii, vezi Scrisoarea deschisă de mai jos.
MECS şi ANC nu au soluţionat problema accesului străinilor fără documente doveditoare ale studiilor pe piaţa muncii, la formare profesională sau la continuarea studiilor de 6 ani!
Instituţiile publice responsabile nu au soluţionat problema accesului pe piaţa muncii, la formare profesională şi evaluarea competenţelor dobândite pe cale informală sau la continuarea studiilor a cetăţenilor străini care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legale în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România. În această situaţie se află persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecţie, precum şi străinii absolvenţi ai şcolilor şi liceelor neautorizate/neacreditate de MECTS.
Potrivit articolului 11 al Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor ce au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, trebuia adoptată o metodologie specială de atestare a studiilor preuniversitare, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent, în ciuda insistenţelor societăţii civile şi a Oficiului Român pentru Imigrări (ORI).
Pentru mai multe detalii accesează documentul privind accesul străinilor la formare profesională de mai jos.
Lucrătoarele filipineze din industria domestică sunt abuzate de angajatori!
Cererea de personal filipinez a apărut pe piaţa muncii din România în urmă cu circa 3-4 ani şi a crescut semnificativ în ultimii doi ani, când din ce în ce mai multe persoane (oameni de afaceri, oameni politici, manageri) au descris avantajele angajării unor lucrătoare domestice, care sunt vorbitoare de limba engleză, au o diplomă de calificare pentru ocupaţia de bonă sau de guvernantă, sunt oricând la dispoziţia angajatorului şi acceptă un salariu modest.
Lucrătoarele filipineze locuiesc în aceeaşi casă cu angajatorul, ceea ce le expune deseori unor riscuri sau abuzuri (nerespectarea contractului de muncă şi exploatarea – obligativitatea lucrului peste program şi îndeplinirii unor sarcini nestipulate în contract; abuzuri verbale sau chiar fizice; reţinerea paşaportului, permisului de şedere sau a autorizaţiei de muncă de către angajator; reţinerile salariale abuzive sau neplata salariilor la timp etc.). În plus, atât angajatorii şi reprezentanţii agenţiilor de recrutare cât şi jurnaliştii utilizează foarte des aprecieri care variază de la “blânde, atente, muncitoare, răbdătoare” la “supuse, umile, dispuse să lucreze non-stop”, toate acestea fiind valorizate pozitiv, cu consecinţe negative asupra percepţiei publice cu privire la categoria lucrătorilor domestici, asupra demnităţii acestora, precum şi a exercitării raporturilor de muncă.
De asemenea, şi cadrul legislativ naţional contribuie la creşterea vulnerabilităţii lucrătorilor la domiciliu. Codul muncii recent adoptat în România nu reglementează munca la domiciliul angajatorului iar inspectorii de muncă au dreptul de “acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, în sediul persoanelor juridice şi în orice alt loc de muncă organizat de acestea”, dar nu şi pe proprietatea angajatorului persoană fizică. Activitatea agenţiilor de recrutare care aduc personal străin nu este reglementată şi puţine dintre firmele de recrutare păstrează legătura cu lucrătoarele după plasarea acestora şi sunt dispuse să îşi asume vreun rol când li se semnalează abuzuri. În general, acestea mediază relaţia dintre angajata filipineză şi angajator la intervenţia ambasadei căreia i s-a adresat lucrătoarea în legătură cu eventuale abuzuri, nerespectarea contractului de muncă, suprasolicitare etc.
Mai multe detalii găsiţi accesând documentul În căutarea muncii decente – perspectiva migranţilor de mai jos.
Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în vederea ocupării unor locuri de muncă sezoniere
Conform estimărilor Comisiei Europene, 100.000 de lucrători sezonieri din terţe state sosesc anual în Uniunea Europeană, unii dintre ei fiind migranţi fără forme legale. Mass media a relatat deseori despre situaţii în care aceşti lucrători muncesc pentru salarii mult mai mici decât lucrătorii europeni şi trăiesc în condiţii inacceptabile, fără acces la canalizare sau apă curentă, în corturi de plastic sau carton
Ideea de a elabora o directivă de stabilire a standardelor minime pentru intrarea şi şederea lucrătorilor sezonieri din ţările terţe a apărut pentru prima dată în Planul de politici privind migraţia legală, emis în anul 2005. Cu toate acestea, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă abia în iulie 2010, după ce Programul de la Stockholm a reiterat solicitarea.
Susţinem opinia organizaţiilor neguvernamentale europene, conform căreia obiectivul principal al proiectului de directivă europeană pare să fie satisfacerea nevoii structurale a UE de lucrători sezonieri cu nivel scăzut de calificare, mai degrabă decât îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale lucrătorilor sezonieri şi facilitarea regularizării şederii acestora, aşa cum ne-am fi aşteptat. Agenda ascunsă a directivei este mai degrabă aducerea lucrătorilor sezonieri imigranţi din terţe state, priviţi ca sursă de dezvoltare economică a Uniunii Europene, care poate înlocui forţa de muncă locală, care este mai scumpă sau care consideră munca sezonieră neatractivă. În plus, aşa cum a subliniat Comisia în expunerea de motive, directiva doreşte să prevină posibilitatea ca şederea temporară să devină permanentă, excluzând orice fel de mecanism care ar putea facilita integrarea resortisanţilor ţărilor terţe şi care să le permită, de exemplu, să caute un alt loc de muncă sau să înceapă un curs de formare profesională. Deşi lupta împotriva exploatării lucrătorilor din ţările terţe şi prevenirea concurenţei neloiale sunt ambele menţionate ca obiective ale directivei, nu există nici un mecanism eficient pentru a se asigura realizarea acestor obiective. Proiectul de directivă vizează doar cetăţenii statelor terţe care îşi au rezidenţa în afara UE, excluzându-i pe imigranţii aflaţi deja pe teritoriul Uniunii Europene sau pe lucrătorii detaşaţi. Documentul impune drept condiţie asigurarea unei locuinţe pentru lucrătorul sezonier dar nu defineşte standardele minime de viaţă care trebuie asigurate lucrătorilor şi nici un sistem de monitorizare a acestora. Nu în cele din urmă, directiva este neclară în ceea ce priveşte accesul lucrătorilor sezonieri din terţe state la asigurări sociale.
Din păcate, prin aceste scăpări, această directivă poate conduce la crearea de avantaje competitive neloiale pentru companiile care folosesc lucrători sezonieri din terţe state, în detrimentul celor care utilizează lucrători europeni, fără să garanteze acestor lucrători tratament egal cu cei europeni. De aceea ne alăturăm demersurile reţelelor europene de organizaţii neguvernamentale şi solicităm îmbunătăţirea proiectului de directivă.
Documente europene
Campanii europene
| Nr. | Nume fisier | Dimensiune | Fisier |
|---|---|---|---|
| 1 | Scrisoare deschisă privind criza migrației | 384 KB |
|
| 2 | Bone filipineze pentru copii români | 111 KB |
|
| 3 | Accesul străinilor la formare profesională | 35 KB |
|
| 4 | În căutarea muncii decente – perspectiva migranţilor | 283 KB |
|